claudiu groza - Home

cine sunt eu

Tel. 0742-188.011
e-mail: claudiu_g_groza@yahoo.com

Informaţii personale:

                Data şi locul naşterii: 28 decembrie 1972, Cluj

                   Starea civilă: celibatar

                   Stagiul militar: satisfăcut (sg. (r) M.Ap.N.)

Studii:

1992-1996 Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca

     Diplomă de licenţă în teatrologie

1993-1994 Universitatea de Artă şi Design, Cluj-Napoca

     Curs de sociologia artei secolului XX

1988-1992 Liceul Teoretic „Gh. Şincai”, Cluj-Napoca

     Diplomă de bacalaureat

Locuri de muncă:

Din 2003   Revista de cultură Tribuna

     Redactor

2005-2009 Ziarul clujeanului, Clujeanul.ro

     Redactor, şef departament Cultură

2002-2003   CD Radio Napoca

     Redactor-şef

2001-2002 Radio Renaşterea Cluj-Napoca

     Realizator-producător Actualităţi

1997-1998 Univ. „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Litere

     Asistent asociat

1996-2005 Revista de cultură Apostrof

     Redactor

1994-1996 Cotidianul Mesagerul transilvan

     Redactor cultural asociat

Limbi străine cunoscute: engleză – foarte bine; franceză – foarte bine; spaniolă – uzual; ucraineană – uzual; rusă – slab.

Activitate profesională:

Volume:

Caiet de teatrologie, eseuri şi cronici dramatice, Cluj-Napoca, Ed. Tribuna, 2005;

Computerul cu bibliografii, eseuri şi cronici literare, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2004;

(coautor) Dicţionarul personajelor din teatrul lui I. L. Caragiale, coordonator Constantin Cubleşan, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2002.

Contribuţii în volume colective:

"Cluj, dimineaţa devreme", în Clujul din cuvinte, antologie ilustrată alcătuită de Irina Petraş, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009;

"Scriitorul care te citeşte. O perspectivă de sociologia receptării despre romanul românesc de azi", în Starea prozei, coordonator Irina Petraş, Cluj-Napoca, Ed, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008;

"Pavel Dan. Încă o lectură", în Pavel Dan. 1907-2007, antologie critică gândită şi alcătuită de Petru Poantă şi Victor Cubleşan, Cluj-Napoca, Editura Tribuna, 2007;

"Legea iubirii", în Cele 10 porunci, carte gândită şi alcătuită de Marta Petreu, Cluj-Napoca, Editura Biblioteca Apostrof, 2007;

"G. Călinescu, strategul", în Literatură tânără 2007, editor Irina Petraş, Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007;

"Pişcotul şi critica", în Caietele Colocviului Tinerilor Scriitori 2007, editor Irina Petraş, Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007;

"Slănina cu miere şi <cel de pe comoară>", în Cuvinte. Almanahul scriitorilor clujeni, editor Irina Petraş, Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006;

"Cine ne sunt douămiiştii?", în Colocviul Tinerilor Scriitori, editor Dan Mircea Cipariu, Timişoara, Ed. Brumar, 2006;

"Spectatori ai propriului spectacol", în Ferestre întredeschise: Alexandru Vona şi Ovidiu Constantinescu, editori Marta Petreu şi Ion Vartic, Cluj-Napoca, Ed. Biblioteca Apostrof, 1997.

Prefeţe/postfeţe la volumele:

Alex Porc, Debit de valium, proză scurtă, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2008;

Florina Ilis, Lecţia de aritmetică, teatru, Cluj-Napoca, Ed. Echinox, 2006;

Lucian Pop, Poeme, Cluj-Napoca, Editura Dokia, 2006;

Flavius Lucăcel, Trilogia spaţiului închis, teatru, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2006;

Alexandru Jurcan, Să ieşi din viaţa mea cu o lumânare în buzunar, povestiri, Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005;

Lucian Cristea, Hoţul de vise, povestiri, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2005;

Adrian Ţion, Zeul Video, povestiri, Cluj-Napoca, Ed. Tinivar, 2005;

Lucian Pop, Prinţul cel fricos,lit. pentru copii, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2004;

Silvestru Dănilă, Îngerul care mai strigă, poeme, Cluj-Napoca, Ed. NereaMia Napocae, 2004;

Constantin Cubleşan, Trilogii de buzunar, teatru, Drobeta Turnu Severin, Ed. Decebal, 2004;

Radu Ţuculescu, Ce dracu’ se întâmplă cu trenul ăsta?, teatru, Cluj-Napoca, Ed. Eikon/Teatrul Imposibil, 2004;

Lucian Perţa, Aventurile lui Cosmin în drum spre Ţara de Aur, lit. pentru copii, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2003;

Cornel Teulea, Teatru-minut, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003;

Alexandru Uiuiu, Aşteptând-o pe Godette, teatru, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2003;

Lucian Perţa, Groapa cu (a)muze, parodii, Baia Mare, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, 2002.

Consultant literar/PR Manager al spectacolelor:

L’Oubli/Uitarea de George Banu, regia Mihai Măniuţiu; Purificare de Sarah Kane, regia Andrei Şerban, Teatrul Naţional Cluj, reprezentaţii la Festivalurile Internaţionale de Teatru de la Kolin şi Plzen, Cehia, 9 şi 11 septembrie 2007 – PR Event Manager;

Îngerul electric de Radu Macrinici, regia Gelu Badea, Teatrul Municipal Baia Mare şi Centrul Cultural „Liviu Rebreanu”, Aiud, reprezentaţie la Festivalul Internaţional „MittelFest”, Cividale di Friuli, Italia, 21 iulie 2007 – PR Event Manager;

Hăul de Christian Palustran, regia Radu Tempea, Teatrul de Stat Turda, 1996 (premieră mondială) – traducere şi adaptare (în colaborare cu Radu Tempea), caiet program;

Oh, ce zile frumoase! de Samuel Beckett, regia Radu Tempea, Teatrul Naţional Cluj-Napoca & Facultatea de Litere, Dep. Teatru, 1995 – stabilirea textului, caiet program.

Colaborări: Acolada, Adevărul de Cluj, Apostrof, Avertisment de Nord-Vest, Caiete critice, Clujeanul, Convorbiri literare, Cuvântul, Echinox, Evenimentul zilei (ediţia de Transilvania), Glasul Maramureşului, Informaţia Cluj, Man.In.Fest, Magyar Naplo (Budapesta), Mesagerul transilvan, Mişcarea literară, Observator cultural, Piaţa literară, Poesis, Scutul patriei, Steaua, Şapte seri, TeleCablu Magazin, Tribuna, TV Satelit, Verso, Ziarul Clujeanului, CD Radio Napoca, Radio Cluj, Radio Renaşterea, Uniplus Radio Cluj.

Comunicări la colocvii şi simpozioane naţionale şi internaţionale:

G. Călinescu, un „regizor” al literaturii, la Colocviul Naţional „G. Călinescu”, organizat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române, Bucureşti, 17-18 martie 2007;

„Pesimistul” Ionesco şi „optimistul” Beckett. Studiu de dramaturgie comparată, la Colocviul Internaţional „Centenar Samuel Beckett”, organizat în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru „Atelier”, Baia Mare, 17-19 iunie 2006;

Scurtă prezentare a teatrului din România şi a literaturii dramatice româneşti, la Stagiul Tinerilor Critici al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT), Festivalul Internaţional de Teatru „Les Francophonies en Limousin”, Limoges, Franţa, 14-28 septembrie 2005;

Ioan Slavici, dramaturg, la Simpozionul „Tribuna 120 – Slavici 100”, organizat de revista Tribuna şi Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Cluj-Napoca, 17-19 octombrie 2004;

Dramaturgia lui Liviu Rebreanu, la Colocviul Naţional „Liviu Rebreanu”, organizat de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Cluj şi Uniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj, Cluj-Napoca, 22-23 octombrie 2002.

Redactor de carte (colaborator) la editurile Biblioteca Apostrof, Cartimpex, Dacia, Eikon, Grinta, Tribuna (1996-2004).

Premii şi distincţii:

Premiul pentru Eseu la Concursul Naţional de Proză Scurtă şi Eseu „Pavel Dan”, organizat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Cluj şi Primăria Municipiului Turda, 2007;

Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, 2005;

Menţiune/Premiul II la Concursul „Tânărul jurnalist al anului 2003”, organizat de Fundaţia „Freedom House”, Bucureşti, 2004;

Medalia jubiliară „I. L. Caragiale” a Consiliului Local Cluj-Napoca, 2002;

Premiul I la Concursul Naţional de Eseu „Liviu Rebreanu”, organizat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Cluj, 2002.

Afilieri:

Membru al Uniunii Scriitorilor din România;

Membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, AICT, secţia română;

Membru al Asociaţiei Profesioniştilor din Presă – Cluj.





ndit de

O capodopera teatrala

Aplauze indelungate au marcat finalul premierei oficiale cu “Unchiul Vania” de Cehov, pus in scena la Teatrul Maghiar de Andrei Serban.

            Spectacolul a fost realizat in vara acestui an, iar de la sfarsitul lunii august a avut mai multe repetitii generale cu public. Nu este, astfel, strain spectatorilor. Totusi, de la prima repetitie generala si pana la reprezentatia de gala au intervenit modificari, spectacolul s-a “asezat”, cum se spune in teatru, iar actorii au avut timp sa-si nuanteze partiturile.

            Se poate spune, “oficial”, de-acum, ca “Unchiul Vania” este o capodopera, o bijuterie teatrala, in care Andrei Serban da dovada virtuozitatii sale in citirea textelor cehoviene si in lucrul cu actorii. Regizorul a prezentat un alt spectacol antologic cu o piesa cehoviana, “Pescarusul”, la inceputul acestui an, la teatrul din Sibiu.

            Despre ratare

            Actiunea din “Unchiul Vania” poate fi rezumata ca “povestea ratarii”. Totul se petrece la o mosie administrata de un tip de 47 de ani, care-si caineaza trecutul irosit aiurea, fara sa se gandeasca ce poate face in viitor. Alaturi de el se afla nepoata sa, Sonia, uratica, dar energica si afectuoasa, o mama snoaba si oarecum desprinsa de realitate, un mosier falit si, din cand in cand, un medic de tara cam betiv. In acest univers cu reguli demult neschimbate apar tatal Soniei, Profesorul, cum i se spune, si a doua lui sotie, de o frumusete rapitoare, care va da peste cap echilibrul rural. Toti barbatii se vor indragosti de ea, viata va parea din nou demna de trait, insa totul este o iluzie. Decizia Profesorului de a vinde mosia va declansa o criza si va duce la plecarea acestuia, cu tot cu frumoasa Elena. Ceilalti vor ramane tot acolo, neclintiti, revenind la vechile obiceiuri. Nimic nu s-a schimbat.

            “Unchiul Vania” nu se subintituleaza “comedie”, ca alte piese cehoviene, ci, simplu, “scene din viata la tara”. Andrei Serban a mizat insa, ingenios si inspirat, pe un registru comic, uneori ingrosat spre grotesc, al montarii. Acest orizont nu este insa strident si nu exclude dimensiunea traumatica, emotionanta, a intamplarilor scenice. Rasul copios al spectatorului la numeroasele “gaguri” sau secvente amuzante e inlocuit de o emotie vie in alte scene, precum cea finala, de pilda. Ansamblul e foarte “cehovian”, fara patetismul incruntat al altor inscenari din Cehov. In aceasta versiune, “Unchiul Vania” are o prospetime si o naturalete remarcabile.

            Regie ingenioasa

            Serban “inoveaza” din punct de vedere regizoral pe anumite arii, pastrand insa spiritul textului. Unele replici sunt spuse in engleza, franceza sau germana, actorii folosesc uneori si expresii mai “tari”, potrivite in context fara a deveni gratuit-vulgare. Mici detalii de joc dinamizeaza spectacolul, in scenele in care exista riscul unui staticism suparator. In “Unchiul Vania” nu se casca, n-ai timp sa te foiesti sau sa te uiti la ceas, intr-atat de alert e ritmul reprezentatiei.

            Spatiul de joc e, cu siguranta, unul din elementele forte ale spectacolului. Fiecare din cele patru acte are loc in alt spatiu. Ca si in alte creatii ale sale, Andrei Serban accentueaza conventia teatrala. Aici, de exemplu, in primul act, spectatorii sunt asezati pe scena, iar actorii joaca in sala, exploatand fiecare coltisor al acesteia. In actul al doilea se foloseste, ingenios, vechea cabina a regizorului tehnic din culise, dar si podul scenei. In fine, ultimul act, ca si diverse alte secvente, se desfasoara in fundalul scenei, intr-un soi de “curte” mocirloasa, a carei sugestie e limpede. Iar cortina finala se lasa peste spectatori, de fapt, avansand ideea ca viata “reala”, in teatru, are o anume ambiguitate.

            O echipa de “magnifici”

            Bogatia de sensuri a spectacolului este pusa in valoare impecabil de echipa de actori, excelenta la premiera. Figura ipohondra si gaunoasa a Profesorului Serbereakv este intruchipata perfect de Biro Jozsef, cu toate ticurile, aroganta si suficienta personajului. In Doctorul, Bogdan Zsolt da dovada nu doar a unei impecabile stiinte a nuantei, ci si a unei performante “acrobatice” de invidiat. Elena (Kezdi Imola) are toate datele “femeii fatale”, frumoasa, usor superficiala, dar deloc proasta ori opaca la ce se petrece in jur. Ea rezoneaza foarte bine la semnalele celorlalti, fiind oarecum obligata sa-si recunoasca propria conditie de ratare. Chipul ei “in oglinda” e Sonia, fiica sa vitrega (Petho Aniko), afectuoasa, grijulie, indragostita de Doctor, dar si ea prinsa in capcana acestui univers rural fara orizont. Ceilalti protagonisti, Mama (Kato Emoke), falitul Teleghin (Orban Attila), Marina (Varga Csilla) sau paznicul Efim (Sinko Ferenc), sunt “figurantii” vietii sterse de la mosia lui Vania. Trebuie spus insa ca nici unul din roluri nu presupune o implicare mai mica a actorilor, iar cei mentionati mai sus au avut prezente scenice memorabile.

            “Pivotul” reprezentatiei de miercuri seara a fost insa, indiscutabil, Hathazi Andras (Vania), de o energie debordanta, cu un rol jucat exceptional, alternand accentele grotesc-comice cu o tensiune interioara pregnanta.

            Admirabile decorul si costumele imaginate de Carmencita Brojboiu. Decorul e simplu, eficient si sugestiv, foarte potrivit pentru intentiile regizorului si buna desfasurare a spectacolului. Costumele merg de la eleganta batatoare la ochi a lui Serebreakov, cu pardesiu alb si palarie cu boruri largi, pana la hainele de “mujic” ale lui Efim, cu sapca “cu clape” tipic ruseasca si tinuta diform-ponosita. Nu sunt costume-cliseu, musai “cehoviene”, dar sunt discrete si potrivite de minune montarii.

            “Unchiul Vania” este un spectacol de zile mari, candidat serios la premiile teatrale de anul viitor.

“Unchiul Vania”

Regie: 5 stele

Interpretare: 5 stele

Scenografie: 5 stele

Articol aparut in Clujeanul.ro, in 4 octombrie 2007

Paragraph.